“Aici zilele curg lin insotite de Rudareasa.”
“Departe de lumea dezlantuita, lasand pe stanga Valea Oltului, trecand peste Lotru, Barajul Bradisor si Lacul Malaia, inainte de Voineasa, la stanga in susul zgomotoasei Rudareasa, am descoperit Pensiunea Vila Ursul, ultima la drum pentru orice masina si penultima pentru masini de teren / 4×4, inainte de Pensiunea Luminita si Fantanita Haiducului. Loc linistit in mijloc de munte cu oameni de poveste.
Muntii Latoritei, caci aici e pensiunea, i-am descoperit ca fiind mirifici si plini de locuri care trebuiesc vazute cel putin o data-n viata. Cheile Latoritei ce serpuiesc pe valea raului cu acelasi nume sunt pline de cascade mai mici, mai mari, unele chiar spanzurate, ascund Barajul si Lacul Petrimanu si Galbenul. Singurul inconvenient, ca peste tot in tara asta, drumul. In acte este drum judetean, in realitate este ….. rupt….forestier, dar peisajul divin.
Casacada Scorus magnifica, daca te mai poti bucura de ea dupa ce ai urcat drum greu de munte – 1500m timp de o ora. Cam tot atat se face si la coborare unde dai peste Casuta din padure si Terasa casutei. Aici te intampina gazde din lumea de povesti, iar terasa te imbie sa stai acolo pana uiti de orice. Au hamace, masute din povesti si meniu delicios la preturi mai mici ca in oras.
Nu ar fi completa descrierea si nici concediul nu ar fi fost waw fara o plimbare prin padure pana in golul montan la stana, pe Varful Fratosteanu si o plimbare pe Drumul Strategic (Strategica). Pozele redau prea putin din maretia locurilor si deloc incantarea sufletului. Am vazut Statiunea Vidra si Lacul Vidra de sus de la peste 2000m si Obarsia Lotrului loc de intersectie spre Transalpina. In fata ochilor am vazut drumul ce duce spre Ranca si Parangul. O lume de vis pe care nu o poti vedea decat daca ai un 4×4 si esti sofer cu sange-n instalatie. Diferentele de nivel sunt practic imposibil de gandit a fi trecute cu masina mica, dar am vazut la una dintre stani un Logan, un Opel, iar in padure venisera dupa galbiori unii cu o Ibiza. Ghidul nostru, dl Nicu, s-a dovedit a fi un ghid excelent si un sofer off road pe masura. Am intalnit in excursia pe varf de munte si singura femeie cioban – dna Ani, care pare ca nu se teme de nimic in pustietatea muntelui.
Avem tara frumoasa, cu munti care ascund comori si care se dezvaluie doar celor ce stiu sa caute si isi doresc liniste. Singura careia ii este permis aici in zona sa faca zgomot este Rudareasa. In rest cand si cand se mai aude o talanga legata la gatul vreunei vaci grase si frumoase a carui lapte are un gust aparte.
Aici oamenii is deschisi si primitori, portile nu se incuie si poti intra oricand in curtea altuia sa iei prune, mere sau sa te odihnesti langa capita de fan. In munte fragii, zmeura, merisoarele si afinele te insotesc si te indemna sa culegi.
Zona Malaia Ciungetu e mirifica, calda si linistita, numai buna sa uiti de cotidian. Aici zilele curg lin insotite de Rudareasa.”
Foto si text: Anca Alistar
